Actuala era industriala a fost insotita de amplificarea fara precedent a dimensiunii si gravitatii accidentelor si imbolnavirilor profesionale. In consecinta, in ansamblul practicilor si cercetarilor vizand relatia omului cu munca s-a conturat, in decursul timpului, ca obiectiv distinct protejarea lucratorului impotriva accidentelor de munca si bolilor profesionale, sub denumirea conventionala de securitatea muncii.
In tara noastra, ca in majoritatea statelor dezvoltate, securitatea muncii este in prezent o problema de stat, beneficiind de o legislatie corespunzatoare.
In acceptiunea cea mai generala, securitatea muncii este un ansamblu de actiuni si masuri care are ca obiectiv cunoasterea si inlaturarea tuturor elementelor care pot aparea in procesul de munca, susceptibile sa provoace accidente si imbolnaviri profesionale.
O tendinta generala, manifestata in plan european si international, este aceea de a promova utilizarea metodelor stiintifice in activitatea preventiva, atat sub aspectul conceptiei masurilor de securitate a muncii, cat si al motivarii patronilor pentru a aplica aceste masuri. Argumentul la care orice intreprinzator reactioneaza pozitiv este profitul. Ca urmare, noi, specialistii in prevenire, incercam sa demonstram ca eforturile de reducere a numarului de accidente si imbolnaviri profesionale aduc firmei, in final, si beneficii financiare. Pentru a fi convinsi sa actioneze voluntar, cel mai bun argument care li se poate aduce este acela ca investitia in securitate produce profit.
In concluzie, abordarea moderna a activitatii preventive, care solicita organizarea ei dupa principiile managementului stiintific, ca si integrarea managementului securitatii in munca in managementul general al agentilor economici, impune cu necesitate instruirea personalului propriu si/sau apelarea la specialistii din domeniul securitatii si sanatatii in munca.